Tocanita de vita este una dintre mancarurile pe care le savuram cu mare placere toamna. Cand vremea se raceste, imi plac retetele gatite incet, cu sos aromat si carne frageda. Sunt simple, hranitoare si au acel gust de mancare facuta acasa, fara graba.
Si cum la noi toamna a venit deja, am fugit la magazin si am cumparat o bucata frumoasa de carne de vita. Am transformat-o rapid intr-o delicioasa tocanita de vita cu sos de rosii, rosii deshidratate si cateva ciuperci champignon.
Rosiile deshidratate dau sosului o aroma mai intensa, iar ciupercile completeaza foarte bine gustul carnii de vita. Rezultatul este o mancare cu sos consistent, perfecta pentru pranz sau cina. Daca va plac retetele de tocana de vita, mancarurile cu carne gatite lent si preparatele traditionale cu sos, aceasta reteta merita incercata.
Daca va plac mancarurile traditionale cu carne de vita, va recomand sa incercati si tocanita de vita cu rosii, reteta simpla taraneasca cu sos bogat si carne frageda. Este o alta varianta foarte gustoasa, perfecta pentru mesele de familie si pentru iubitorii preparatelor gatite lent.
Carnea de vita are nevoie de timp pentru a deveni frageda. De aceea, focul mic si apa calda adaugata treptat sunt foarte importante. Nu grabim fierberea, nu lasam sosul sa scada complet si condimentam mancarea spre final, pentru un gust echilibrat.
Pentru informatii utile despre compozitia nutritionala a alimentelor, puteti consulta si baza de date USDA FoodData Central pentru valori nutritionale ale alimentelor.
O mancare de casa cu gust bogat si sos aromat
Aceasta tocanita de vita este o reteta potrivita pentru zilele in care dorim o mancare calda, consistenta si plina de gust. Nu avem nevoie de ingrediente complicate. Carnea de vita, ceapa, usturoiul, sucul de rosii si ciupercile formeaza impreuna un preparat simplu, dar foarte gustos.
Secretul este gatirea lenta. Carnea se rumeneste usor la inceput, apoi se fierbe pe foc mic, cu capac, pana cand devine frageda. In acest fel, sosul capata consistenta, iar toate aromele se leaga frumos.
Ingrediente pentru tocanita de vita
- 600 g carne de vita nu foarte slaba (spata sau pulpa)
- 4 rosii deshidratate
- 200 g ciuperci champignon
- 1 salota sau 1 ceapa medie
- 3 linguri ulei de masline sau ulei de floarea-soarelui
- 100 ml suc de rosii
- 4 catei de usturoi
- 400 ml apa calda
- sare dupa gust
- piper dupa gust
Mod de preparare pentru tocanita de vita
Pregatim carnea si legumele
1. Taiem carnea de vita in patratele potrivite, de aproximativ 3-4 cm. Este bine ca bucatile sa fie cat mai apropiate ca dimensiune, pentru a se gati uniform.
2. Curatam salota sau ceapa si o taiem in felii foarte subtiri. Curatam cateii de usturoi si ii tocam marunt. Pregatim si rosiile deshidratate, pentru a le adauga imediat dupa ce ceapa se inmoaie.
Calim carnea de vita
1. Intr-o cratita incapatoare, punem uleiul de masline sau uleiul de floarea-soarelui. Asezam cratita pe foc mic spre mediu si lasam uleiul sa se incinga bine.
2. Adaugam carnea de vita si o calim aproximativ 5-6 minute. Amestecam din cand in cand, pana cand bucatile de carne isi schimba culoarea pe toate partile.
Adaugam ceapa, usturoiul si rosiile deshidratate
1. Cand carnea este usor rumenita, adaugam salota sau ceapa taiata fin si usturoiul tocat. Amestecam bine si lasam totul pe foc pana cand ceapa se inmoaie.
2. Dupa ce ceapa devine translucida, adaugam aproximativ 200 ml apa calda si rosiile deshidratate. Apa trebuie sa fie calda, pentru ca fierberea sa continue uniform si carnea sa ramana frageda.
Fierbem tocanita la foc mic
1. Acoperim cratita cu un capac si lasam tocanita de vita sa fiarba pe foc mic, pana cand carnea este patrunsa. Nu grabim fierberea, pentru ca aceasta etapa este cea care face carnea frageda si sosul gustos.
2. Din cand in cand, verificam sosul. Daca scade prea mult, mai adaugam apa calda, treptat, pana folosim cantitatea ramasa. Sosul trebuie sa acopere partial carnea si sa nu se prinda de fundul cratitei.
Adaugam ciupercile si sucul de rosii
1. Cu aproximativ 20 de minute inainte de a stinge focul, adaugam ciupercile champignon curatate si taiate in bucati potrivite. Adaugam si sucul de rosii.
2. Condimentam cu sare dupa gust si piper dupa gust. Amestecam bine, acoperim din nou cratita cu capac si continuam fierberea la foc mic.
Finalizam si servim tocanita
1. Lasam tocanita pe foc mic pana cand ciupercile sunt bine patrunse, iar sosul are consistenta dorita. Daca vrem un sos mai gros, putem lasa cratita descoperita cateva minute la final.
2. Servim tocanita de vita calda, cu piure de cartofi, orez simplu sau, cel mai bine, cu o mamaliguta delicioasa. Este foarte gustoasa imediat dupa preparare, dar si a doua zi, dupa ce aromele se aseaza.
Pofta buna!
Aceasta tocanita se poate servi si in dieta Dukan, in etapa croaziera – PV.
Sfaturi pentru o tocanita de vita frageda
Valori nutritionale pentru tocanita de vita
Valori nutritionale per portie
O portie are aproximativ 330 g.
430 kcalProteine 41 gCarbohidrati 8 gGrasimi 25 g
Fibre 2 g
Valorile nutritionale sunt estimative si pot varia in functie de tipul carnii de vita, uleiul folosit si cantitatea finala de sos.
Intrebari frecvente despre tocanita de vita
ℹ️ Update 2026
Am reorganizat reteta pas cu pas, am pastrat ingredientele si ordinea de preparare, am completat explicatiile utile pentru gatire, am adaugat sfaturi, valori nutritionale per portie si raspunsuri la cele mai frecvente intrebari.
O nebunie, o deliciosenie, mai ales cu rosii deshidratate…felicitari pentru o alegere minunata!
Laura, draga mea, rosiile deshidratate dau un gust aparte, delicios.
Pup dulce dulce si ma bucur ca-ti place retetuta!
Ce bunatate de tocanita ai facut Laura.Mi/ai facut pofta.Am sa prestez si eu maine .Multumesc de idee.Pupici
Adriana, scumpa, pup dulce si sa-mi spui cum a iesit!
Pofta buna sa ai!
Sunt mare fan al tocanitelor, iar preparatul tau arata fff gustos! Pupici 🙂
Angi, scumpa, si eu iubesc tocanitele, mai ales pe cele cu carne de vita. Sunt delicioase.
Pup dulce!!
Laura draga a iesit super buna.Baietii mei au fost foarte incantanti si au papat tot din farfurie.Multumim si sa ai o zi frumoasa.Pupici
Ce ma bucur ca le-a placut baieteilor tai!! Sa le dai un pupic mare mare din partea mea!
Asa ceva imi facea mama mea cand eram mica. Si era una dintre mancarurile mele preferate. Doar ca reteta difera putin – mama punea si un morcov in tocanita si nu punea rosii deshidratate (pe atunci nu se gaseau in comert). Ii dadea un gust dulceag.
Chiar ma gandeam zilele trecute sa incerc si eu retea mamei – acum stiu si cum se face !
Adriana, draga mea, ma bucur ca ti-am amintit de reteta mamei tale.
Sper tare mult sa iti placa daca o incerci!
Pup cu drag!
Salutare! De unde luam rosii deshidratate?..si daca nu gasim le putem inlocui cu cele normale?
Nico, cred ca rosii deshidratate se gasesc in supermarketurile mari. Daca nu le gasesti, le poti inlocui cu rosii proaspete.
Pupicei!
Tu ai uscat rosile? Ce bine arata!
Ionela, rosiile sunt cumparate. Pup!
mie imi place mult serbetul – un dulce cu acest … dulce 🙂 poti sa faci odata?
sunt in spania si cand merg in romania ma omor mereu sa cumpar serbet de capsuni de trandafiri de vanilie de cacao, doamneeee, nu ma pot abtine dar tot cautand pe net nu am gasit pana acum o reteta cu serbet asaaa, mai imperiala 🙂
si se apropie o aniversare in familia mea si mi ar placea un tort cu serbet … in fine eu nu prea ma pricep la combinatii, pe cand tuuuuu 🙂
imi poti da vreo sugestie sau o reteta?
multumesc, aurelia
Draga mea, nu am facut niciodata serbet. Il mancam cu drag in copilarie dar acum parca mi se pare un pic prea dulce.
Pupicei cu mult drag si daca voi face serbet, cu drag voi posta reteta.
multumesc pentru raspuns, dar nu m ai inteles, ma refeream la prajituri cu serbet, dulciuri la care se foloseste serbetul – te am intrebat bazandu ma pe creativitatea si talentul care ti caracterizeaza preparatele, gandind ca probabil vei face vreodata vreun tort cu crema de serbet, de ex. deoarece aici pe blogul tau am gasit de toate… numai din serbet ceva, n am gasit 🙂
desigur ca e optiunea ta in a alege si posta pe blog, pe mine m a luat valul si de aceea mi am permis sa intreb.
iti doresc sanatate sii un week end placut
aurelia
Aurelia, draga mea, nu cred ca am mancat niciodata un tort/prajitura cu serbet. Eu il papam simplu, alaturi de un pahar cu apa sau chiar scufundat in apa sau ceai.
M-ai facut curioasa si chiar am s-o intreb pe mami daca are vreo reteta de tort cu serbet.
Pup!
Arata super, o incerc azi 😀
E f.buna,am mancat asa ceva in Ungaria,dar avea boia de mi-a venit rau.
Draga Laura, esti ultima mea speranta….am gatit multe retete de pe site-ul tau, au iesit delicioase, dar de tocanita de vita n-am curaj sa ma apuc, pentru ca tot ce am gatit eu pana in prezent din carne de vita s-a terminat lamentabil….am ciudatul talent de a transforma si carnea frageda de vitel intr-o talpa de pantof…..nimeni nu se poate atinge de ea!!!! nici macar eu, care sunt destul de indulgenta cu creatiile mele culinare, daca intelegi ce vreau sa spun….unde gresesc?am incercat ultima data sa fac friptura la tava, am calit carnea cam 20 min in ulei, apoi am pus-o in cuptor cu ceapa si 2 cani de apa si am lasat-o vreo 2,5 ore….la final, nu se poate mesteca, se desface in fibre tari ca ata…..ti-as fi foarte recunoscatoare daca mi-ai da niste sfaturi referitoare la modul de a gati carnea de vita, mai ales ca e o carne care imi place….multumesc mult
Marea problema la noi in Romania e ca majoritatea macelarilor sunt niste simpli angajati care vand NISTE bucati de carne. Carne, despre care nu stii exact de la ce rasa provine, varsta la care animalul a fost sacrificat si mai mult decat atat modul cum se hacuie si se ciopartesc pe la noi animalele nu are nimic in comun cu ceea ce se intampla in alte tari unde clientul este atras in macelarie de vitrina frumos garnisita de bucati de carne taiate aproape artistic iar macelarul respectiv e in plus si un bun consilier in cazul in care nu esti sigur pe tine si nu stii ce sa ceri. Constient de calitatea marfii lui macelarul e primul care te va indruma ce sa alegi si cum sa gatesti respectiva bucata de carne tocamai ca sa nu dai gres si sa mai treci pe la el. La noi greu vei gasi astfel de macelari. Vei gasi multa carne inferioara calitativ atat in macelarii particulare cat si in marile hypermarketuri dar si carne de calitate atat la preturi mari dar si la preturi acceptabile daca ai un dram de noroc.
In ce priveste carnea de vitel, daca intr-adevar e de vitel 🙂 nu prea ai voie sa dai gres; e posibil ca ceva in tehnica de preparare sa nu fie ok din moment ce va iese tare. Iar la acea friptura la tava calirea timp de 20 min. in ulei mie mi se pare excesiva si cauza pentru care acea carne a devenit nemasticabila. Atat cu vitelul cat si cu vita dar si la alte tipuri de carne esential e sa stii sa lucrezi cu timpii si temperaturile de preparare in functie de modul cum e taiata carnea (una e sa gatesti bucatele pt. stroganoff de ex. si altceva e sa gatesti un muschi intreg).
Draga mea, carnea de vita poate fi destul de dificil de preparat si asta pentru ca multe pesoane au tendinta de-a o gati prea mult si nu neaparat corect. Pentru friptura de vita iti recomand sa folosesti intotdeauna o marinada. Pe langa faptul ca friptura va deveni frageda, va capata si un plus de gust. Dintr-o marinada nu trebuie sa lipseasca elementul acid (vin, otet, suc de lamaie), uleiul (recomand uleiul extravirgin de masline) si aromele (patrunjel, rozmarin, salvie, piper, enibahar, etc). Poti adauga desigur si radacinoase (telina, patrunjel, morcovi, etc). Iti recomand sa folosesti un vas de ceramica pentru marinada si, cel mai important, bucata de carne sa fie complet acoperita de lichid. Carnea rosie se marineaza minim 6 ore, dar eu iti recomand sa o lasi de pe o zi pe alta.
Dupa ce o scoti din marinada, o tamponezi bine cu hartie absorbanta si o sigilezi, nu o prajesti, in tigaia in care ai incalzit 2 linguri de ulei, nu mai mult, la foc mediu. Prin sigilare, bucata de carne isi pastreaza inauntru toate sucurile. Nu trebuie sa tii carnea pe foc decat cateva minute, maxim 4-5 minute, depinde de marimea bucatii de carne, sau pana cand se rumeneste usor pe toate partile.
Dupa aceea, pui friptura in tava, adaugi legume, daca doresti, si apa sau supa de vita/legume. Acoperi tava cu folie de aluminiu si o coci in cuptorul preincalzit la 180°C, pentru un minim de 90 de minute (mi-e greu sa iti dau timpi exacti pentru ca nu stiu ce cantitate are bucata de carne, din ce parte a animalului provine, ce tip de cuptor ai, etc). In general, ca sa testezi daca o friptura este gata, o intepi in centru si daca lichidul care iese din friptura este complet trasparent, atunci este gata. Dupa ce observi acest lucru, elimini folia de aluminu si o mai lasi sa se rumeneasca inca cca 30 minute. O stropesti des cu sosul format in tava.
Dupa ce friptura este gata, o scoti din tava si o invelesti imediat in folie de aluminiu. O lasi astfel invelita pentru cca 15-20 de minute. Friptura o sa fie frageda in acest fel. Sunt foarte multe de spus despre coacerea carnii de vita si promit sa dezvolt subiectul intr-un articol separat. Te pup si imi cer
scuze ca am intarziat atat de mult cu raspunsul!
P.S: In timp ce sigilezi carnea si o intorci de pe o pate pe alta, ai grija sa nu o intepi. Foloseste un cleste pentru carne.
Cornel, iti multumesc mult pentru comentariu! Din pacate, ai dreptate, la noi animalele sunt ciopartite, iar carnea din macelarii sau hypermarketuri nu are deloc un aspect placut. Cred ca la noi carnea de vita nu trece printr-un proces de maturare dupa ce animalul este sacrificat. Daca ar fi asa, poate ne-am putea bucura de fripturi mai bune.
Domnule Cornel si draga mea Laura, va multumesc amandurora pentru raspunsurile voastre! o sa aplic sfaturile si sper ca va iesi bine. Multumesc mult!
Buna ziua,
De origina romana traiesc in Israel.
Am a aceleasi probleme cu gatitul carnei de vita.
Care e partea de vita recomandata pentru friptura care se moaie rapid relativ?
Multumesc pentru un raspuns
Rachel
Buna! Am citit și recitit rețeta.Cred ca imi scapă mie…când punem roșiile deshidratate?
Mulțumesc.
Bună ziua! Când se pun roșiile uscate? În rețetă nu sunt trecute decât la ingrediente.
Foarte gustoasa si usor de preparat.
Alina, draga mea, sa va fie de bine! Ma bucur mult ca ti-a placut.
Te pup!